Cercetări arheologice la care au participat colaboratorii Muzeului de Istorie și Etnografie Sângerei

Cercetări arheologice de salvare în situl cucutenian Glinjeni X – La Bot (r-nul Fălești)

Sergiu Popovici, Vlad Vornic, Veaceslav Bicbaev

Cuvinte cheie: Şanț, locuință, ceramică, figurine, Cucuteni A-B

În anul 2023, Agenția Națională Arheologică a efectuat cercetări arheologice de salvare în situl Cucuteni A-B Glinjeni X – La Bot din r-nul Făleşti. Drept rezultat al săpăturilor, au fost identificate şi parțial studiate un şanț orientat pe direcția nordvest – sud-est şi o locuință de suprafață. Locuința consta dintr-o aglomerare de fragmente de argilă puternic arsă, amestecată cu pleavă sau materiale vegetale tocate, şi prezenta numeroase amprente care proveneau, mai curând, de la carcasa plafonului despărțitor al celor două niveluri ale locuinței. Grosimea aglomerării varia între 5 şi 20 cm. Amprentele bârnelor carcasei de lemn denotă faptul că substrucția a fost aşezată perpendicular pe părțile laterale lungi ale pereților locuinței. Sub stratul de lut ars al locuinței a fost descoperit un fragment de râşniță, trei unelte realizate din roci dure, câteva piese de silex, un străpungător de os şi trei figurine antropomorfe fragmentare. Materialele identificate în urma cercetărilor de salvare îşi găsesc analogii în siturile atribuite fazei A-B a culturii Cucuteni din centrul şi nordul Republicii Moldova şi considerăm că situl Glinjeni X – La Bot poate fi încadrat în perioada de început a etapei A-B2. 

Pe teritoriul satului Glinjeni din raionul Făleşti sunt cunoscute astăzi 21 de situri arheologice, dintre care 11 sunt aşezări din diferite epoci istorice şi 10 tumuli. Unul dintre aceste situri, denumit Glinjeni X – La Bot, a fost descoperit în 2020 de către arheologul Ion Noroc în timpul unor cercetări de suprafață în partea estică a localității. În urma analizei vizuale a suprafeței sitului, autorul perieghezelor a constatat că în partea de sud a acestuia, localnicii au excavat lut ani la rând, rezultând astfel o lutărie. În peretele estic al acestei lutării au fost observate resturile unei locuințe de suprafață şi conturul unui complex adâncit. În anul 2023, aceste informații au fost transmise Agenției Naționale Arheologice, care a intervenit pentru stoparea lucrărilor de excavare în zona sitului şi pentru salvgardarea vestigiilor arheologice aflate în proces de distrugere [Popovici et al. 2024, 16-18]. Situl arheologic la care ne referim se află în partea estică a satului Glinjeni, între extremitatea estică a localității şi drumul magistral M14, în partea inferioară a unui promontoriu de la confluența râului Ciulucul de Mijloc cu un afluent fără nume din partea stângă (fig. 1,1-3; 2). Din punct de vedere al regionalizării fizico-geografice a spațiului pruto-nistrean, această zonă se încadrează în Dealurile de stepă ale Ciulucurilor, unde relieful este reprezentat de un sistem de dealuri intens fragmentate de văi şi ravene, precum şi de multiple alunecări de teren.

Dominarea în substrat a argilelor sarmaţiene, cu un conținut apreciabil de săruri solubile, a favorizat dezvoltarea vegetației de stepă sub care s-au format cernoziomuri tipice, solonețuri, cernoziomuri solonețizate şi cernoziomuri salinizate [Boboc 2009, 165-166]. La începutul anilor '80 ai secolului al XX-lea, situl a fost puternic afectat de construcția unui drum pietruit care conecta partea de est a satului Glinjeni cu drumul magistral M14 (Chişinău-Bălți). Amenajarea drumului pietruit a implicat excavarea unei porțiuni de teren pentru a coborî nivelul şi a alinia traseul cu şoseaua M14. De-a lungul timpului, pereții suprafeței excavate s-au mai surpat, iar localnicii au extras din malul sudic argilă, formându-se în acest loc o lutărie neautorizată, care a funcționat mai mulți ani.

În vara anului 2023, în porțiunea sitului afectată de cariera de lut, dar şi de lucrările de excavare anterioare, au avut loc săpături arheologice de salvare, prin trasarea a două secțiuni: una, mai mică, deasupra conturului unui complex adâncit şi cealaltă, de dimensiuni mai mari, deasupra resturilor locuinței de suprafață vizibilă în malul abrupt al lutăriei (fig. 3,1). Material arheologic, alcătuit aproape exclusiv din fragmente ceramice, a fost cules de pe o suprafață de circa 200×300 m, care corespunde în linii mari cu dimensiunile aşezării eneolitice.

Fig. 3. Glingeni X - La Bot. Ceramică

Fragmente ceramice răzlețe au fost observate pe întreaga suprafață excavată, însă aglomerările mai mariau fost identificate cu precădere sub acumularea fragmentelor de lipitură în partea estică şi nord-estică ale porțiunii cercetate din locuință. Deşi puternic fragmentată, ceramica recuperată poate fi împărțită în două categorii principale: fină şi semifină, la care se adaugă şi câteva fragmente de vase Cucuteni C. Majoritatea fragmentelor ceramice au suprafața acoperită cu decor pictat, cu excepția unui singur exemplar, care este ornamentat prin incizii. Decorul se prezintă sub formă de pictură monocromă (brun sau negru aplicat direct pe peretele vasului), bicromă (brun, negru sau roşu aplicat pe un fundal albicios sau gălbui) şi tricromă (negru sau brun în combinație cu roşu aplicat pe un fundal alburiu; negru sau brun în combinație cu alb aplicat pe un fundal roşiatic). Formele vaselor sunt tradiționale pentru olăria fazei A-B a culturii Cucuteni. În colecția de la Glinjeni X – La bot predomină recipientele de dimensiuni mijlocii şi mici, care cuprind un număr restrâns de forme.

 

 

 Fig. 4. Glingeni X - La Bot. Figurine Antropomorfe

Materialele identificate în urma cercetărilor de salvare în situl Glinjeni X – La Bot îşi găsesc analogii în aşezările atribuite fazei A-B a culturii Cucuteni din centrul si nordul Republicii Moldova. Cu toate că în decorul ceramicii pictate pot fi întrezărite unele reminiscențe ale olăriei aşezărilor datate în etapa A-B1, cum ar fi Gura Căinarului [Sorokin 1988, 26-33] sau Alexandrovca II [Sorochin 2004, 169-171], totuşi înclinăm spre încadrarea sitului Glinjeni X – La Bot către începutul etapei A-B2. Din această etapă putem menționa siturile situate la o distanță nu prea mare de Glinjeni, cum ar fi Făleştii Noi I [Popovici, Ciobanu 2019, 56], Hîrceşti II, Drujba I – Ternușa [Popovici, Vornic, Heghea 2021, 30] şi, parțial, Ciulucani I [Bodean 2012, 108]. Cercetările de salvare efectuate la Glinjeni contribuie la o mai bună înțelegere a siturilor Cucuteni A-B din zona Dealurilor de stepă ale Ciulucurilor, unde se atestă o concentrare semnificativă de situri din această fază. Cu toate acestea, majoritatea siturilor Cucuteni A-B din acest spațiu geografic, străbătut de la vest spre est de râurile Ciulucul Mic, Ciulucul de Mijloc şi Ciulucul Mare – afluenți ai Răutului, sunt cunoscute preponderent prin colectări de material arheologic de suprafață. Doar câteva situri au fost studiate mai amplu prin săpături arheologice. 

În concluzie, cercetările de salvare din anul 2023 efectuate în situl Glinjeni X – La Bot completează şi întregesc informațiile disponibile din studiile anterioare referitoare la aşezările cucuteniene din faza A-B situate în zona Dealurilor de stepă ale Ciulucurilor.

 

Sursa: Sergiu Popovici, Vlad Vornic, Veaceslav Bicbaev Cercetări arheologice de salvare în situl cucutenian Glinjeni X – La Bot (r-nul Fălești)