Despre ce ne vorbesc denumirile

 Vă prezentăm o scurtă toponimie a denumirilor geografice și istorice, descrise de inegalabilul băștinaș Sângereian Domnul Ion Cazacu -


Stilul și punctuația este păstrată, conform documentului inițial: 
Postarea originală 4 august 2023

DESPPRE CE POVESTESC DENUMURILE STRABUNE DIN SANGEREI 

-Dealul "Kalamanel"-Punct de reper pentru legionarii romani.calamanele-fete , nimfe, mirese frumoase.(Plutarh)

Dealul Călămănel, Iunie 2025, Radu M.

-Sangerei (sange râu , singe rău  de pagâni.) Lupta decicivă a băștinasilor cu tribul "ciulluk" izgonit pe totdeauna pentru jafurile comise.  (veacul-IX.)

-"La Dac", "la Odae". Din istoria străbunilor daci, pe unde a fost frontiera între dacii liberi și imperiul roman. "La Odae" -stâna de iarna a dacului.

-La Moriști. Locul unde  veacul XII-XIII baștinașii au avut două mori de apă pentru macinat (in 1952 de pe petrele lor , prindeam peste cu undita de stif din bulboanele Ciulucului.)

-Riul Ciuluc (denumirea a ramas de la tribul "ciulluc" , aulul lor a fost descoperit in preajma Cozeătilor. Caii lor beau apa curata din rău. Au vetuit circa 250 de ani( Eremia. Denumirile ne povestesc.)

-Riul Ciuluc bogat în pește dea lungul veacurilor. A salvat multa lume de la foametea de dupa razboi. Ultimul chișcar a fost prins in bulboanele Ciulucului in 1953 (Ion si Victor "Chibabca")Acum nici peste , nici broaste. Nu se scalda nimeni. Riul a devenit canalizatia localitatii.

Râul Ciulucul Mare, August 2025, Radu M.

- Filimon, podul la Filimon, strada Filimon-erou legendar, cioban din Sangerei, . Primele clăci pentru poduri a unit selistele singerene peste sapte râpi formănd localitatea. Este cel care a organizat lupta bastinasilor cu triburile razboinice dupa lejenda bunelului.

-Marușca lui Filimon, "Izvorul Maruscai" -sotia lui Filimon originară din Ciulucani . Mesterița la tesut pânze din gânepa și urzica  topita. Mama la noua fete si un baiat.  (viitoarele ramuri a neamului sangerean.Andriutani,Crihaneni,Guzuneni,Cucoseni,Onceneni , Tibirneni, Grajdiereni, Hadirceni,Conduracheni,...)

-"La Imparatescu" Pamiănturile tarului rus de pe care roada  lucrata de bastinasi, era dusa la împaratul țarist.

- Pe "vale la Jidani"  Locul unde 11 familii de evrei au primit pamint pentru prima data. Fam Sehter a primit un hirtor la "Mardari" hotar cu Radoea. "Hirtopul la Sehter". Sehter a fost cel ce a produs caramida rosie în ponoara sat Sangerei pina in 1958. "Hărtopul la Nusim" este la hotar cu Bilicenii Vechi,de unde localnicii scoteau lespezi plate de peatra. Nusim cosea cusme de cirlani pentru Sangereni. A murit la virsta de 93 de ani cu circa 25 de ani in urma.

-Popa satului traeste dupa "Dumnezeu". Intradevar dupa casa lui Grejdieru poreclit in sat "Dumnezeu" traeste cu matusca lui popa satului.

CUM SE INTELEG BĂȘTINAȘII din Sangerei:

-In fund " la Filat" sunt izvoare , care asigură cu apă iazul la "Dvoreanu".(acum au secat) Numai în "fund la Stratan" sunt vii cu poama curată hibrida, în alta parte "la Cioara", zare de vie nu vezi  , numai halaciuga.Prin fund la "Mardari", treci în "Hirtop la Sehter", de aici treci prin fund la "Moldoveni" ca să ajungi la Pichiroi. (Actualul Sangerei Noi).  "Calamanelul" e deasupra "Donei", după  treci pe la "Pod la Alecu", pe "vale la jidani", pe la "Cosmag"si poți ajunge de-ă dreptul la iaz "la Cazacu”. De la "Soloneț" , peste movila lui "Meaun", te cobori în "Hărtop la Nita", treci dealul "Rabienilor,,  Apoi treci pe unde a fost porcăria treci  în "Hârtop la Cruce" te ridici deasupra si cobori în Sangerei, pe unde o trait Artina cu fecoru-sau destrabalatul Valerica.

 Cam așa se vorbea pe vremuri la Sangerei.(Va urma)

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Sângerei - Centrul Europei

Image
  Vizitând Moldova și traversând țara de la nord spre sud, neapărat veți trece prin raionul Sângerei, o regiune cu văi și dealuri domoale, situată în câmpia Moldovei de Nord, ce trece lin printre dealurile Ciulucurilor, spre Podișul Codrilor. Reședința de raion este Orașul Sângerei. Astăzi orașul este un centru urban cu dezvoltare dinamică, cu populație activa și dornică de făurire a unei comunități durabile pentru binele comun. Sunt apreciabile eforturile cetățenilor și a administrației orășenești de consolidare a capacităților comunitare. Pentru prima dată Sângerei este menționat într-un document din 1584: „Din mila lui Dumnezeu, Io Petru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni, mari și mici, Nastasia, fiica popii Roman, de bunăvoia ei, nesilită de nimeni, nici asuprită și a vândut dreapta sa ocină și cumpărătură, din pa...
Read more
Image
  Vestigii arheologice provenite din situl Rădoaia II  (r-nul Sîngerei)  Vlad VORNIC  Sergiu MATVEEV  În anul 2020, în colecţiile Muzeului de Istorie şi Etnografie Sângerei au fost transmise mai multe piese de patrimoniu arheologic, descoperite de un localnic în diferite puncte din împrejurimile satului Rădoaia (r-nul Sângerei), începând cu sfârşitul anilor ′90 ai secolului trecut.    O parte dintre aceste artefacte, reprezentate în special de fibule, provin din perimetrul sitului arheologic Rădoaia II . Semnalat în anul 1954 de P. Griţenko, situl la care ne referim a fost prospectat prin periegheze în 1993 de V. Bicbaev, iar în acest an – de angajaţii Agenţiei Naţionale Arheologice , dovedindu-se că el conţine, preponderent, resturi de locuire din sec. IV p. Chr. de tip Sântana de MureşCerneahov. Aşezarea respectivă se află la o distanţă de circa 0,5 km spre sudvest de satul Rădoaia, pe versantul nordic al văii râului Soloneţ şi pe un mic promon...
Read more

Cercetări arheologice inițiate de Muzeul de Istorie și Etnografie Sângerei

Image
  CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN AȘEZAREA ENEOLITICĂ TÂRZIE CHIRILENI III / SÎNGEREI XI ÎN ANUL 2023  Veaceslav BICBAEV, Radu MARANDIUC   Așezarea Chirileni III / Sîngerei XI este amplasată pe moșia orașului Sîngerei, la 5,5 km N de această localitate și la 2,2 km V de satul Chirileni, com. Drăgănești. Situl respectiv a fost descoperit în 1979 de către V. Bicbaev. În urma cercetărilor periegetice desfășurate în anii ‚80 și ‚90 ai sec. XX, s-a stabilit că așezarea ocupă o suprafaţă de aproximativ 30 ha și conţine trei niveluri de locuire din perioada târzie a culturii CucuteniTripolie. Aceste niveluri aparţin fazei Cucuteni B2b, finalului etapei Tripolie CI (aspectul Bădragi), treptelor b și c ale etapei Tripolie CII (aspectele Chirileni și Gordinești-Horodiștea (Fig. 1, 1-2). În anul 1989, în partea centrală a așezării, a fost realizat un sondaj de 4×2 m, în cadrul căruia a fost descoperit un cuptor de ars ceramică cu reverberaţie (nr. 1), conţinând un bogat lot de fragmente c...
Read more