Vestigii arheologice provenite din situl Rădoaia II
(r-nul Sîngerei)
Vlad VORNIC Sergiu MATVEEV
În anul 2020, în colecţiile Muzeului de Istorie şi Etnografie Sângerei au
fost transmise mai multe piese de patrimoniu arheologic, descoperite de un
localnic în diferite puncte din împrejurimile satului Rădoaia (r-nul Sângerei), începând cu sfârşitul anilor ′90 ai secolului trecut.
O parte dintre aceste
artefacte, reprezentate în special de fibule, provin din perimetrul sitului arheologic Rădoaia II. Semnalat în anul 1954 de P. Griţenko, situl la care ne
referim a fost prospectat prin periegheze în 1993 de V. Bicbaev, iar în acest
an – de angajaţii Agenţiei Naţionale Arheologice, dovedindu-se că el conţine,
preponderent, resturi de locuire din sec. IV p. Chr. de tip Sântana de MureşCerneahov. Aşezarea respectivă se află la o distanţă de circa 0,5 km spre sudvest de satul Rădoaia, pe versantul nordic al văii râului Soloneţ şi pe un mic
promontoriu de la confluenţa a două pârâiaşe care se varsă în râul menţionat,
desfăşurându-se pe o lungime de circa 600 m şi pe o lăţime de peste 200 m.
Fibulele transmise muzeului din Sângerei şi prezentate ca provenind din
situl Rădoaia II, în număr de 38, cele mai multe fragmentare, sunt lucrate
toate din bronz, dar aparţin unor tipuri diferite.
Majoritatea pieselor se încadrează în tipul de fibulă cu piciorul înfăşurat şi se datează în sec. IV p. Chr.
Câteva exemplare se atribuie tipului cu portagrafa fixă, datat tot în sec. IV.
Aceleiaşi aşezări Sântana de Mureş se mai atribuie două fibule cu placă şi
semidisc, dintre care un exemplar are placa de formă rectangulară, reprezentând o descoperire unică pentru spaţiul pruto-nistrean.
Alte două fibule aparţin unor orizonturi cultural-cronologice diferite. O
fibulă se atribuie tipului de fibule romane cu corpul profilat, lucrate din două
bucăţi de metal şi datate preponderent în sec. II p. Chr. Dar, spre deosebire
de fibulele profilate din mediul roman sau barbar, cunoscute de noi şi care au
toate coarda prinsă într-un cârlig şi trecută pe deasupra resortului, fibula de
la Rădoaia are coarda trecută pe dedesubt, constituind astfel o piesă unicat. Nu este exclus însă ca fibula profilată de la Rădoaia să fi fost o relicvă, al cărei
resort, iniţial, s-a rupt, fiind ulterior reparată şi reutilizată.
O altă descoperire interesantă şi, după ştiinţa noastră, a doua de acest fel
de pe teritoriul Republicii Moldova o reprezintă fibula cu capul triunghiular şi
piciorul rombic. Cele mai apropiate analogii din punct de vedere geografic şi
tipologic pentru această piesă se găsesc la Parcani (r-nul Soroca) şi Botoşani Dealul Cărămidăriei (jud. Botoşani), datate în perioada D2/D3 (anii 430-470).
Comments
Post a Comment